Psihologie

9 Potențiale Simptome Care Pot Indica Prezența Traumei.   Trauma reprezintă răspunsul sau reacția la acțiunea unui eveniment care depășește limita experienței umane obișnuite și care poate avea un efect traumatizant psihologic pentru aproape orice persoană. Cercetările asupra efectului traumei sunt vaste și variate. Mai jos am realizat o sumarizare care indică felul în care se poate observa psihic și fizic, încercarea de a face față unui eveniment traumatic prin suprimarea sa, dar și ca răspuns la dificultatea de a-l înțelege și a cere ajutor în rezolvarea sa. 1. Stare de hipervigilență, de hiperexcitare. Hiperexcitarea se referă la o stare de activare fiziologică și psihologică. Ca răspuns la evenimentul traumatic, persoanele pot manifesta hipervigilență prin a scana constant mediul înconjurător pentru a identifica potențiale pericole. Pot avea dificultăți în a se relaxa, a dormi și pot fi ușor surprinși sau au un răspuns exagerat de tresărire. 2. Flashback-uri sau amintiri intruzive.   Acestea sunt deseori resimțite de supraviețuitorii traumei prin amintiri vivide și stresante ale evenimentului traumatic. Aceste amintiri le pot acapara gândurile, deseori cauzând emoții intense, senzații fizice inconfortabile în corp sau un sentiment de retrăire a evenimentului traumatic. 3. Comportamente de evitare. Ca un mecanism de protecție ce se instalează imediat după traumă, persoanele pot face eforturi mari în a evita orice le amintește de traumă. De exemplu, evitarea unor locuri specifice, oameni, activități sau chiar și a unor discuții care le pot activa amintiri stresante sau emoționale asociate cu trauma. 4. Amorțirea emoțională. Trauma are deseori un impact puternic asupra structurilor umane, iar asta poate să ducă spre un simț al detașării emoționale sau amorțire. Astfel, persoana se poate simți deconectată de propriile emoții. În același timp, poate avea dificultate în a simți emoții pozitive, precum, bucuria, fericirea sau alte emoții pozitive. Acest lucru poate fi observat și de persoanele din jur prin distanțarea emoțională și deconectare de mediul înconjurător afișate de persoana afectată. 5. Fluctuații ale dispoziției. Știm că trauma poate să creeze fluctuații semnificative ale dispoziției pe parcursul zilei, într-o perioadă relativ scurtă de timp. Persoana poate experimenta schimbări intense în emoții. Acestea fluctuând între furie, iritabilitate, supărare, anxietate sau momente de amorțire emoțională. Schimbările stărilor emoționale pot fi impredictibile și nerelaționate cu circumstanțele curente. 6. Schimbări la nivel de credițe. Trauma perturbă credințele și viziunea asupra lumii a unei persoane. Ei își pot pune la îndoială propriile valori, își pot pierde încrederea în ceilalți sau își pot dezvolta convingeri negative despre ei înșiși. Pot să se simtă lipsiți de valoare sau se simt responsabili pentru evenimentul traumatizant. Sentimentul lor de siguranță și securitate poate fi profund afectat. 7. Simptome fizice.   Truma poate să se manifeste și prin simptome fizice chiar și fără o cauză medicală exactă. Acestea pot include dureri de cap, migrene, probleme gastrointestinale, durere cronică, tensiune musculară, oboseală sau alte senzații corporale necunoscute. Efectul traumei asupra sistemului nervos poate contribui la aceste manifestări fizice. 8. Izolare socială. Tendința persoanelor afectate este să se retragă din interacțiuni sociale și să se izoleze de ceilalți. Ei pot dezvolta un simț al neîncrederii sau frică resimțită în jurul oamenilor, crezând că aceștia nu îi pot înțelege sau sprijini. 9. Comportamente auto-distructive. Pentru a face față traumei, unii indivizi pot să recurgă la comportamente auto-distructive. Acestea pot include abuz de substanțe, auto-vătămare, comportamente sexuale riscante, asumarea unui risc excesiv sau alte acțiuni periculoase care pot aduce o ușurare temporară sau un simț al controlului.   Este important de menționat că aceste simptome pot varia în intensitate și prezență printre indivizi.  Pot să nu fie prezente în fiecare persoană care a experimentat trauma. În același timp, este posibilă și existența altor simptome nespecificate aici, în funție de specificul traumei și a caracteristicilor unice ale persoanei.  Dacă tu sau cineva pe care îl cunoaști se confruntă cu efectele traumei, este recomandat să solicitați ajutor profesional de la un profesionist specializat în traume. Astfel se poate oferi sprijin individualizat și intervenții pentru a sprijini procesul de vindecare.  De asemenea, a se vedea mai multe resurse pe traumă aici.     

Ce este Tulburarea de Personalitate Borderline(TPB) ?   Tulburarea de Personalitate Borderline este o condiție mintală care este caracterizată de emoții intense și instabilitate, comportament impulsiv și imagine de sine sau conștiință de sine nedefinită și persistent instabilă. Un patern al relațiilor instabile cu ceilalți, caracterizate prin alternare între extremele de idealizare și devalorizare. Deși este o condiție comună, afectând 1-2% din populație gnerală, TPB este deseori înțeleasă greșit și stigmatiztă. În cele ce urmează vom aduce clarificări în ceea ce privește TPB și resurse pentru cei afectați de aceasta. Indivizii cu TPB pot trăi sentimente intense de gol, anxietate și iritabilitate. Se pot angaja în comportamente impulsive și riscante, cum ar fi abuzul de substanțe, mâncat compulsiv, sex neprotejat și/sau comportamente de autovătămare. Pot avea dificultăți în menținerea relațiilor stabile, ca urmare a impredicabilității și fluctuțiilor în emoțiile și comportamentele lor. Ce cauzează Tulburarea de Personalitate Borderline?   Cauzale TPB nu sunt înțelese pe deplin. Cercetările arată că o combinație între factorii genetici, de mediu și sociali contribuie la dezvoltarea tulburării. Studiile sugerează că există o componentă genetică, reieșind că indivizii cu rude de gradul unu (părinți, frați) care au TPB, au de cinci ori mai multe șanse de a dezvolta ei înșiși afecțiunea. Traumele din copilărie, precum abuzul emoțional, fizic sau sexual, neglectul sau separarea de părinte sau persoana de atașament este un risc semnificativ pentru dezvoltarea TPB. Și alți factori de mediu precum, stresul, izolarea socială, suport social inadecvat, pot de asemenea să contribuie la dezvoltarea TPB. Alte studii sugerează că persoanele cu TPB pot să aibă diferențe la nivelul structurii creierului și funcționării sale în comparație cu cei fără tuburare. Aceste diferențe pot contribui la dificultăți în reglarea emoțională și impulsivitate care sunt caracteristice TPB. Anumite trăsături de personalitate precum senzitivitatea, impulsivitatea și dificultatea în relațiile interpersonale, pot de asemenea contribui la dezvoltarea TPB. Nu toți indivizii care au trait experiențe traumatice dezvoltă TPB. Dezvoltarea TPB este influiențată de interacțiunea factorilor genetici, de mediu și sociali. Apelarea la un profesionist în sănătate mintală poate oferi o mai bună înțelegere a circumstanțelor și nevoilor unice ale individului în această situație. Tratarea Tulburării de Personalitate Borderline     TPB nu este o afecțiune permanentă. Cu un tratament adecvat, persoanele cu TPB își îmbunătățesc semnificativ simptomele și calitatea vieții. Deși necesită un management continuu, mulți oameni cu TPB sunt capabili să trăiască o viață împlinită și să construiască relații sănătoase cu ajutorul terapiei și sprijinului prietenilor și familiei. Ca tipuri de terapii eficiente se numără, Terapia Comportamentală Dialectică (DBT), Terapia Cognitiv Comportamentală (CBT) și terapiile adiacente acestui val de terapii și grupuri de suport. Terapia Comportamental Dialectică Îi ajută pe indivizi să-și gestioneze emoțiile, să-și regleze comportamentul și să-și îmbunătățească relațiile cu ceilalți. Aceasta pune accent pe dezvoltarea abilităților de mindfulness, reglare emoțională, tolerarea distresului, și eficacitatea interpersonală. CBT, pe de altă parte, este un tip de terapie care se concentrează pe a ajuta persoanele cu TPB să-și înțeleagă gândurile, sentimentele și comportamentul și modul în care le afectează relațiile cu ceilalți. Grupurile de suport pot provoca un sentiment al comunității și siguranței în a împărtăși experiențele și provocările.   Dezvoltarea de obiceiuri și rutine sănătoase, cum ar fi: exercițiile fizice, o alimentație bună și un somn adecvat, pot ajuta persoanele cu BPD să își gestioneze simptomele și să-și îmbunătățească bunăstarea generală. Este important de reținut că tratamentul pentru BPD este adesea un proces pe termen lung și poate necesita sprijin și management continuu. Lucrul cu un profesionist în domeniul sănătății mintale care are experiență în tratarea BPD poate fi util în dezvoltarea unui plan cuprinzător de tratament care să abordeze nevoile și particularitățile individului. Dizolvarea stigmatului în preajma TPB   TPB este deseori stigmatizată și neînțeleasă, persoanele care suferă de această tulburare pot să se confrunte cu discriminare din partea ceilorlalți.  În realitate însă, aceste persoane se luptă cu o afecțiune mintală complexă. Este important să ne educăm în ceea ce constă această tulburare pentru a reduce stigma și a promova înțelegerea și suportul necesar pentru cei afectați. TPB nu este un defect de caracter sau slăbiciune. Nu este rezultatul lipsei de putere sau a eșecului în controlul emoțional. TPB nu este o “problemă a femeilor”.  TPB,  afectează atât bărbații, cât și femeile, deși este adesea diagnosticat mai frecvent la femei. Acest lucru poate fi cauzat de distorsiunile de gen în procesul de diagnosticare sau a diferențelor de prezentare a simptomelor între bărbați și femei. TPB nu este același lucru cu tulburarea bipolară: TPB și tulburarea bipolară sunt uneori confundate, dar sunt afecțiuni distincte. TPB se caracterizează prin dereglare emoțională, impulsivitate și relații instabile, în timp ce tulburarea bipolară este caracterizată prin modificări episodice ale dispoziției, a energiei și a comportamentului. O persoană cu TPB nu este ”slabă” sau ”manipulativă”. Persoanele cu BPD se luptă adesea cu sentimente de rușine și vinovăție și sunt adesea etichetate drept „manipulatoare” sau „căutători de atenție”. Cu toate acestea, aceste comportamente sunt adesea un rezultat al durerii emoționale intense și al suferinței pe care le experimentează persoanele cu BPD și nu sunt deliberate sau calculate. Concluzie:     În cele din urmă, este important să înțelegem că persoanele cu TPB nu sunt definite de diagnosticul lor. Cu toate că a trăi cu un diagnostic de TPB este solicitant și dificil, persoanele cu TPB sunt persoane unice și complexe, capabile să-și atingă obiectivele și să ducă o viață împlinită cu ajutorul și tratamentul potrivit. Tulburarea de Personalitate Borderline este o afecțiune tratabilă care afectează 1-2% din populația generală. TPB nu este o afecțiune pe viață. Deși este o condiție cronică și complexă, nu este o sentință pe viață. 

   Ce este Important să Știi despre Depresie?    Depresia este o tulburare mintală comună care afectează milioane de oameni în întreaga lume. O regăsim sub forma sentimentelor de tristețe profundă și persistente, lipsa interesului sau a plăcerii în activități care au fost anterior plăcute. Alte simptome des întâlnite sunt schimbări ale apetitului și a tiparelor de somn, dificultăți de concentrare și sentimente de inutilitate sau vinovăție.    Depresia este o tulburare complexă care se poate manifesta diferit la oameni diferiți. Are multe posibile cauze, incluzând o combinație dintre factori genetici, psihologici, de mediu. Poate varia în severitate și durată. Unele persoane pot fi mai susceptibile la depresie din cauza istoricului familial al tulburării, în timp ce alte persoane pot dezvolta depresie ca urmare a unui eveniment traumatic sau stres cronic. Depresia văzută din perspectivă spirituală: Dintr-o perspectivă spirituală, depresia poate fi văzută ca o deconectare de la un simț al scopului personal, al sensului și al conexiunii cu ceva mai larg și cuprinzător(Sursă, Creație, Divinitate, etc). Această deconectare duce la sentimente de deznădejde, neajutorare și lipsă de motivație.  Multe tradiții spirituale văd depresie ca un tip de criză spirituală, o perioadă întunecată care poate să ducă la creștere, descoperire de sine și o înțelegere mai profundă a sinelui și a lumii. Unele practici spirituale, cum ar fi: meditația, mindfulness și rugăciunea, pot fi utile în abordarea depresiei prin cultivarea unui sentiment de pace interioară și conexiune cu ceva atotcuprinzător. Aceste practici pot ajuta, de asemenea, la reducerea stresului și la îmbunătățirea stării de spirit. Însă, cu toate astea, ele nu pot înlocui un tratament profesional care poate incorpora și aceste tehnici adjuvante. Câteva aspecte de știut despre depresie, includ: Depresia este o tulburare tratabilă. Cu un tratament potrivit și suport, cei mai mulți oameni cu depresie se pot recupera și duce o viață împlinită. Opțiunile de tratament pot include terapie, medicație și schimbări ale stilului de viață. Depresia poate să apară la orice vârstă, incluzând copii, adulți și vârstnici. Este important să fii conștient de semnele și simptomele depresiei și să cauți tratamentul potrivit pentru asta. Depresia este deseori comorbidă cu alte tulburări, cum ar fi: anxietatea, consumul de substanțe, condiții de sănătate fizică, etc.  Stigmatul  în jurul depresiei încă există în ciuda prevalenței crescute a depresiei. Educarea ta și a celorlați în legătură cu depresia și combaterea stereotipurilor și concepțiilor greșite este importantă și recomandată. Este important de notat faptul că depresia nu este o slăbiciune sau un defect de caracter. De asemenea, nu este ceva din care persoana poate pur și simplu să iasă sau să schimbe instant. Cu tratamentul potrivit, cele mai multe persoane se îmbunătățesc și se pot recupera complet. Rolul suportului social în procesul de recuperare joacă un rol esențial. Acesta produce un simț la comunității și aparținerii și reduce sentimentele de izolare și singurătate. De asemenea, depresia este o experiență unică pentru fiecare individ, astfel și tratamentul trebuie să fie adaptat la nevoile specifice ale fiecărei persoane. O combinație dintre terapie și schimbări ale stilului de viață sunt benefice în tratarea depresiei. Este important de luat în vedere și alte tipuri de terapii neconvenționale precum: terapia prin artă, dans, muzică, animale, etc. În cele din urmă, depresia poate să deschidă perspective noi despre tine și realitatea în care te afli. Te poate îndemna la schimbări valoroase care te pot propulsa spre o versiune mai integrată și mai împlinită prin deschidere, acceptare și lucru personal.     Depresia este o tulburare severă și nu este ceva care ar trebui tratat cu superficialitate. Nu este un semn de slăbiciune și nu este ceva ce poate fi vindecat doar cu voință. Este o tulburare complexă care necesită ajutor profesional și nu este nimic de care să-ți fie rușine. Andrew Solomon Cum tratăm depresia? Există o varietate de opțiuni disponibile. Printre cele mai comune opțiuni: Terapia : A vorbi cu un terapeut, consilier poate fi o modalitate eficientă de a adresa cauzele care stau la baza depresiei și a dezvolta strategii de coping eficiente. Câteva tipuri de terapie dovedite ca fiind eficiente în tratarea depresiei sunt: terapia cognitiv-comportamentală(CBT), terapie interpersonală, terapia psihodinamică, terapie de psihosinteză, etc. Grupurile de suport pot promova un sentiment de comunitate și susținere. Acestea pot fi și o sursă importantă de informare și suport de la persoane care înțeleg bine prin ceea ce treci tu. Terapii alternative: Yoga, acupunctura, terapia prin artă, terapii holistice pot fi de ajutor în tratarea depresiei. Îndrumarea unui bun profesionist în domeniu este recomandată în vederea găsirii tehnicilor cele mai potrivite și particularizate de la caz la caz. Schimbări în stilul de viață pot ajuta la reducerea simptomelor depresive. Asta include, exerciții regulate, obiceiuri alimentare sănătoase, igiena somnului, etc. Angajarea în activități care îți aduc placere ajută de asemenea în îmbunătățirea stării emoționale. În concluzie: Depresia este o tulburare mintală caracterizată de sentimente de tristețe, neajutorare, absența interesului și a plăcerii în activități anterior plăcute. Cauzele sale sunt variate și sunt deseori exprimate printr-o combinație dintre factori genetici, psihologici și de mediu. Apelarea la servicii psihologice convenționale și neconvenționale, precum și schimbarea stilului de viață, ajută în tratarea simptomelor depresive. Depresia este ca o pătură grea de ceață care coboară asupra ta, făcând greu să vezi frumusețea și potențialul lumii și al tău. Autor necunoscut Atașat regăsești un chestionar care identifică un scor aferent simptomelor depresive, dar care NU înlocuiește sau stabilește un diagnostic clinic de depresie sau episod depresiv major.